...specialistul in somnul copilului
Bebedoarme.ro


Cand e bine si cand nu e bine sa inveti copilul sa adoarma singur
dreamstime_xs_25794492

Daca e sa vorbim despre cand e bine sa inveti copilul sa doarma singur, nu exista un singur raspuns valabil si nicio reteta unică.

Poti incerca oricand sa-l inveti sa doarma singur, insa, in acest proces, sunt foarte importante momentul si modalitatea alese.

Practic, exista anumite circumstante care trebuie luate in considerare si despre care vorbim, pe indelete, in cele ce urmeaza.

Varsta face diferenta

- Pana la varsta de 6 saptamani, poti sa asezi copilul jos sa adoarma singur. Daca functioneaza, e perfect, daca nu functioneaza, nu-i nicio problema. De ce? Pentru ca pana la 4-6 saptamani copiii nu isi creaza asocieri de somn, nu isi formeaza un mod anume de adormire. Asadar, la aceasta varsta este bine sa faci ce functioneaza atat pentru tine ca si parinte, cat si pentru copil. Daca copilul adoarme cand il pui singurel jos, ok, fa-o si ocupa-te si te tine, nu il tine preventiv in brate, de teama. Daca are discomfort, fa ceea ce trebuie sa faci ca sa il linistesti.

- Intre 4-6 saptamani si 4 luni este perioada ideala pentru a invata copilul un mod de adormire care sa fie in controlul lui. Acel “drowsy but awake” este perioada propice in care sa incerci crearea asocierii de somn, insa nu doar la adormiri, ci si la readormiri de zi sau nocturne. Daca insa constati ca ii este greu sa adoarma in acest mod, nu dispera. Incearca din nou si asigura-te ca nu il pui la somn cand este prea obosit. Toti copiii pot primi aceasta oportunitate, insa nu toti vor invata batand din palme. Daca copilul are discomfort, daca este pus la somn prea tarziu, daca mama este stresata cand incearca sa il puna la somn, sansele de reusita sunt minime. De asemnea, nu te astepta ca cel mic sa invete adormirea singur sau sa vina la un moment dat de la sine. Adormirea singur se invata. Unii copiii invata mai usor, in vreme ce copiii cu temperament curios, de exemplu, care tind sa se lupte cu somnul, necesita un efort mai mare din partea parintelui.

- Dupa varsta de 4 luni acel “drowsy but awake“ nu mai functioneaza, pentru ca asocierile de somn sunt deja formate si consolidate. In plus, a aparut si asteptarea, asa incat, daca pana atunci l-ai invatat sa adoarma la san, in brate, in carucior sau leganat, atunci astfel de actiuni va astepta la adormire. Nu dispera insa, asocierile se pot schimba si ai mai multe alternative in acest sens. Doar ca, dupa 4 luni, apar situatii in care nu facem sleep training sau doar un eventual sleep training cu mare control.

 

Cand sa NU faci schimbarea modului de adormire

- Daca suspectezi ca cel mic are un discomfort, este bine sa nu faci schimbarea modului de adormire imediat, ci sa te ocupi intai de discomfort si apoi de schimbarea modului de adormire.

- Daca copilul este foarte obosit, adica este cu cel putin 1 ora zilnic sub media necesara de somn, mai intai te asiguri ca cel mic este odihnit, apoi faci schimbarea.

- Daca mama este in depresie, nu recomand ca ea sa se ocupe de proces, ci altcineva din familie. Asta pentru ca depresia mamei poate duce la tulburari de somn ale copilului, dar si tulburarile de somn ale copilului pot duce la depresia mamei.

- Daca exista un stres in familie, copilul il va resimti si ii va fi mai greu de gestionat inca un stres suplimentar. Am scris un articol despre tipurile de stres aici.

- Daca urmeaza sa plecati impreuna undeva si nu puteti ramane acasa primele 2 saptamani din procesul de schimbare.

- Sa nu faci schimbarea in acelasi timp cu alte evenimente importante: venirea pe lume a unui fratior/surioara (imediat dupa sau chiar inainte cu cateva zile de venirea acestuia), intrarea la cresa/gradinita, plecarea unui parinte de acasa, in conditiile in care parintele ramas nu are ajutor etc).

- Daca sotul, bunica, bunicul sunt acasa cand se produce schimbare si ei se opun vehement acesteia. Este suficient de greu sa faci fata schimbarii pentru tine si pentru bebe, asa incat iti va fi este aproape imposibil sa “te lupti” sa convingi alte persoane sau sa te “aperi” pentru deciziile pe care le iei.

- Daca tu, mama sau tata, care te ocupi de schimbare ai de gestionat multe alte lucruri la acel moment. Procesul de schimbare te scoate si pe tine din zona de confort si necesita multe resurse de timp (timpii de adormire pot fi mult mai lungi), de energie (readormirile sunt complicate si pe termen scurt poti dormi chiar mai prost) si emotionale (continerea emotiilor copiilor consuma tot timpul din resursele noastre emotionale).

 

Cateva sfaturi inainte de a face schimbarea modului de adormire

- Asigura-te ca cel mic este sanatos.

- Pune-ti in calendar, dedica-i timp, asigura-te ca primele 2 saptamani din schimbare esti acasa.

- Spune acelor membri ai familiei si prietenilor care te ajuta ce nevoie ai de la ei.

- Vorbeste cu acei membri ai familiei care nu sunt de acord cu procesul de schimbare despre asta, afla-le punctele de vedere inainte de inceperea procesului. Odata procesul inceput, ai nevoie de spatiu, asa ca asigura-te ca o faci intr-o perioada in care mama, soacra nu vin in vizita.

- Fa un plan, creaza-ti scenariile de care iti este teama si stabileste ce sa faci.

- Instruieste pe toata lumea care se ocupa de adormirea copilului.

- Daca ai temeri, nu esti convinsa cum sa faci acest lucru iti recomand sa apelezi la un specialist, fie in cadrul unui program 1 la 1, fie in cadrul unui program de grup. Daca vrei sa stii cum te poate ajuta un specialist in somnul copilului, afla din acest articol.

 

Este important inainte de toate sa vrei sa faci schimbarea modului de adormire, nimeni nu te obliga, tu este important sa gasesti calea echilibrului in sistemul vostru familial, pentru odihna voastra, pentru starea voastra emotionala. Fa ceea ce poti sa faci si ceea ce ai nevoie. Dupa ce esti hotarata sa faci schimbarea, atunci investigheaza daca este bine pentru voi sa o faceti sau nu si apoi fa un plan pentru schimbarea modului de adormire, singura, cu sotul sau cu ajutorul nostru, tu decizi ce varianta ti se potriveste cel mai bine.

 

Uneori, copiii nu dorm bine noaptea. Se trezesc des sau stau mai mult treji, adorm greu sau au somnuri prea scurte ori prea agitate, adorm doar in brate, doar leganat, doar in carucior sau doar la san. Si atunci te intrebi daca e normal sa fie asa, daca faci bine ceea ce faci si te simti prinsa intre dorinta de a schimba lucrurile si un sentiment de vinovatie. Inteleg perfect cum e. Prin unele dintre aceste probleme am trecut si eu personal, prin altele am ajutat parinti sa treaca. Asadar, daca esti in cautarea unor raspunsuri si a unor solutii la problemele de somn, si nu stii ce serviciu ti se potriveste sunt aici si pentru tine.